Clima

Media anuală a temperaturii aerului oscilează între 9,5 şi 35 grade celsius. Media lunii iulie se menţine între 18 şi 25 grade celsius, iar cea a lunii ianuarie între -3 şi -5 grade celsius.
Precipitaţiile medii anuale au valori în general mai scăzute între 600 – 650 l/mp/an. Vânturile dominante au frecvenţa cea mai accentuată dinspre Vest şi nord-vest. Vetrele de localităţi precum şi versanţii cu orientare estică şi sudică dispun de un climat de adăpost datorită localizării.Zone cu risc natural
Fenomenele de eroziune a solului şi alunecări – sunt prezente pe toată suprafaţa administrativă a comunei. Acestea sunt de suprafaţă şi de adâncime. Un element caracteristic Câmpiei de coline a Transilvaniei, este că alunecările masive sunt aproape în exclusivitate stabile şi nu se mai deplasează pe versanţi. Ca dovadă, unele cătune (Fiscău, Dosu, Şes) sunt situate în preajma lor sau chiar între aceste valuri de alunecare.
Vetrele localităţilor comunei nu au fost afectate de alunecări de teren în anii trecuţi şi nici în ani precedenţi.

Inundaţii şi înmlăştiniri

Teritoriul şi satele comunei nu a fost vreodată afectate de inundaţii. De-a lungul cursurilor de apă, în lunci, apar fenomene de înmlâştinire (zone umede). Acestea se datorează lipsei pantelor adecvate de scurgere a văilor şi configuraţiei litologice a terenului; cu straturi impermeabile.

Concluziile geotehnice – s-au extras pe baza informaţiilor şi observaţiilor directe. Nu s-au efectuat studii geotehnice prin foraje. Datele privind condiţiile de fundare, precum şi zonele geotehnice din vetre, datele au la bază informaţiile din vechea Schiţă de Sistematizare (1972) neexistând alte studii în domeniu după această perioadă. Conform celor menţionate s-au evidenţiat şi stabilit reglementări privind construcţiile în intravilan.

Probleme de mediu

Pe teritoriul localităţilor comunei nu există surse majore de poluare a solului, apelor sau a aerului peste limitele admisibile. Fenomenele de poluare existente se datorează în principal structurii geomorfologice a solului şi a activităţilor din gospodăriile populaţiei. Astfel se remarcă următoarele: teritoriul comunei şi parţial zonele intravilane sunt afectate de eroziuni de teren şi fenomene de înmlăştiniri lungul văilor. Măsurile care se impun sunt obligatorii, costul lucrărilor necesare nu se poate acoperi însă din veniturile locale. Este absolut necesar sprijinul la nivel judeţean şi guvernamental .
Nu toate localităţile comunei au rețea de canalizare. Acest fapt determină riscuri în sănătate publică şi poluarea emisarilor naturali cu apele uzate din gospodării;în majoritatea gospodăriilor cu animale se evacuează direct la sol dejecţiile şi urina determinând infiltraţii poluante .

Flora

Vegetatia lemnoasă a pădurilor de pe teritoriul comunei Cămăraşu este predominată de stejar (Quercus Robur), în amestec cu carpen (Carpinus Betulus), de artar (Acer Platanoides), corn (Cornus Mas), frasin (Fraxinus Excelsior), jugastru (Acer Campestre), alun (Corylus Avellana), plop (Populus Alba), măr sălbatic (Malus Sylvestris), păr sălbatic (Pyrus Pyraster), ulm (Ulmus Minor) etc.

Pe răzoare şi pe liziera pădurilor cresc elemente de stepă: măceş (Rosa Canina), porumbar (Prunus Spinosa), socul (Sambucus Nigra), păducel (Crataegus Monogyna), mur sau rug de mure (Rubus Caesius). Pe pajişti creşte o vegetatie ierboasă. Astfel, pe pantele înalte cresc plante specifice de stepă, cum sunt: păpădia (Taraxacum Officinale), colilia (Stipa Capilata), păiuşul, coada şoricelului (Achillea Millefolium), bozul (Sambucus Ebulus), laptele câinelui sau rostopasca (Chelidonium Majus), spinul (Carduus Acanthoides), cicoarea (Cichorium Inthybus) etc.

Pe văi cresc: iarba câmpului (Agrostis Stolonifera), coada vulpii, rogozul, piciorul cocoşului (Ronunculus Acer), trifoiul alb (Trifolium Rapens), trifoiul roşu (Trifolium Pratense), stânjenelul (Iris Germanina), coada calului (Eqvisetum Arvense), loboda (Atriplex Hortensis) etc.

Pe terenurile arabile creşte o vegetatie ierboasă naturală deosebit de bogată, cele mai frecvente fiind buruienile: ştirul (Amaranthus Retroflexus), mohorul, pirul (Elymus Repens), pălămida (Cirsius Arvensae), susaiul (Soncus Arvensis) etc.

Plante de cultură sunt: grâul (Triticum Aestivum), orzul (Hordeum Sativum), ovăzul (Avena Sativa), porumbul (Zea Mays), sfecla de zahăr (Beta Vugaris), cartoful (Solanum Tuberosum), fasolea (Phaseolus Vulgaris), floarea soarelui (Helianthus Annuus) etc.

Pomi fructiferi sunt: prunul (Prunus Domesticus), mărul (Malus Domesticus), părul (Pyrus Sativa), vişinul (Cerasus Vulgaris), cireşul (Cerasus Avium), dudul alb (Morus Alba), nucul (Juglans Regia), caisul (Armeniaca Vulgaris), gutuiul (Cydonia Ablonga), piersicul (Persica Vulgaris) etc.

Fauna

Pe teritoriul comune Cămăraşu se întâlnesc în special elemente de silvostepă. În păduri sunt: cucul (Cuculus Canorus), uliul găinilor (Accipiter Gentilis), uliul păsărilor (Accipiter Nisus), pitigoiul (Parus Caerulens), cotofana (Pica Pica), gaitele (Garulus Gladarius), bufnita (Bubo Bubo), turturica (Streptopeba Turtur) etc., precum şi mamiferele: vulpea (Vulpes Vulpes), căprioara (Capreolus Capreolus), iepurele, ariciul, nevăstuica (Mustela Vulgaris), dihorul (Mustela Putorius), mai rar mistretul (Sus Scrofa), lupul (Canis Lupus) etc.
Din fauna de stepă se întâlnesc: ciocârlia (Alauda Arvensis), graurul (Sturnus Vulgaris), potârnichea cenuşie, fazanul (Phasionus Colchicus), iar dintre mamifere: şoarecii de câmp (Nicrotus Orvalis), catelul pământului etc.

În lacuri se găsesc: broasca de baltă, brotăcelul, lipitoarea etc. Dintre reptile, cele mai frecvent întâlnite sunt şopârla cenuşie şi şopârla verde, dar şi şarpele de casă. Evident că cea mai populată specie e cea a insectelor: muşte, tântari etc.